O poezie draga mie

O poezie care mi-e dragă tare… și pe care o simt adesea teribil de apropiată de sufletul meu.

Marin Sorescu – ,,Am legat”

Am legat copacii la ochi

Cu-o basma verde

Și le-am spus să mă găsească

Și copacii m-au găsit imediat

Cu un hohot de frunze.

Am legat păsările la ochi

Cu-o basma de nori

Și le-am spus să mă găsească

Și păsările m-au găsit

Cu un cântec.

Am legat tristețea la ochi

Cu un zâmbet,

Și tristețea m-a găsit a doua zi

Într-o iubire.

Am legat soarele la ochi

Cu nopțile mele

Și i-am spus să mă găsească.

Ești acolo, a zis soarele

După timpul acela,

Nu te mai ascunde.

Nu te mai ascunde,

Mi-au zis toate lucrurile

Și toate sentimentele

Pe care am încercat să le leg

La ochi.

Acest articol a fost postat in Jurnal. Adauga in Bookmark acest link. Urmareste comentariile noi cu RSS feed pentru acest articol. Adauga un comentariu sau lasa un trackback: Trackback URL.

Un comentariu

  1. totusi
    Postat mai 11, 2011 la 5:30 am | Permalink

    poezia?…incercarea reusita de a descrie visul….spre poezie cu inspiratia.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu este niciodata publicata sau transmisa unor terte persoane. Required fields are marked *

*
*

Puteti folosi urmatoarele etichete si atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>